Despre 'The Ascent of Money' al lui Niall Fergusson

         Am recitit cartea aparuta acum mai bine de 5 ani pentru ca am fost intrigat de cele afirmate intr-un film documentar Hidden history of money.
         Cartea este grupata pe 4 teme legate de finante, anume istoria banilor, a creditului, a companiei, si asigurarii. In capitolul final istoricul isi prezinta propria critica la situatia actuala a lumii financiare si emite predictii
         Istoria banului si cum de a ajuns el astazi sa fie doar o nota de credit,  este una foarte indelungata. Se pare ca a aparut in Lidia, un stat cetate din perioada elenistica pe coasta estica a Marii Egee undeva cu 3 mii de ani in urma. Atunci lidienii au inventat o metoda de a matrita aurul si argintul intr-un format reproductibil si pentru scala larga. In epoca romana, s-a descoperit ca valoarea monezii nu statea in calitatea metalului ci in puterea emitentului, asa incat devenise acceptabile si monezile de bronza si cupru ca mijloace de schimb. In epoca medievala intunecata s-au pierdut o multime din cunostiintele acumulate in antichitate, printre ele si notiunii legate de monezi asa incat se acceptau doar monezi din metale pretioase. In lipsa unor resurse semnificative de astfel de metale, activitatile economice erau sufocate din lipsa de lichiditati, si se pare ca asta a fost de fapt principalul motivator pentru cruciade (orientul arab era foarte bogat in argint). Pentru multe secole de a randul, lipsa metalelor pretioase s-a tradus in austeritate pana cand dupa descoperirea Americii de catre Columb, s-a pornit un influx masiv de metale (in special argint) care a facut posibila finantarea Renasterii. Apoi odata cu inventarea bancilor (familia Medici), si a creditului de stat s-a facut tranzitia din nou de la moneda purtatoare de valoare intrinseca (metale pretioase) la moneda garantata de putere. In zilele noastre ceea ce se foloseste in tranzactii sunt bancnote (note bancare de credit) sau titluri de creditare, si credite electronice numite dupa numele bancnotelor cu care ele se pot convertii in unitati fizice. Monedele cu valoare la purtator se gasesc acum doar la monetarii sau magazine specializate. Ele nici nu mai pot fi folosite direct in schimburi economice legale nu pentru ca n-ar fi posibil sau ca ar fi interzise ci pentru ca circulatia lor este extrem de redusa. Daca s-ar pune problema utilizarii metalelor pretioase in toate tranzactiile financiare din lume, am ajunge din nou in epoca medievala datorita lipsei de lichiditati
       Revenind la tematica economisirii, concluzia pe care o trage Niall Fergusson este ca singura cale valida este cea a investirii in active. Monezile de metale pretioase, sau note bancare de credit in sinea lor sunt depreciabile si nu aduc castig.  Un activ (actiuni la companii, pamant, sau capacitatii de productie) poate genera marfa care se poate schimba la nevoie pentru alta marfa sau serviciu

Un comentariu despre The Lost Symbol al lui Dan Brown

        Fiind atras de felul de a scrie a lui Dan Brown, am cumparat si citit si aceasta nuvela in formatul ei de carte cu coperta groasa si cu ilustrate. Desi ilustratele sunt foarte utile, cea mai importanta parte este totusi cea scrisa
        Actiunea nuvelei se desfasoara pe o perioada de o zi in centrul orasului Washington in legatura cu secretele fratiei francmasonice de rit Scotian. De acum cunoscutul personaj, profesor de simbolism Robert Langdon este atras in joc (capcana) de catre personajul negativ numit Mal'ak, iar jocul este pentru a face schimbul intre simbolul masonic pierdut si viata lui Peter Solomon, prieten foarte bun al profesorului
       Familia Solomon apare in carte ca una dintre cele mai bogate si vechi din SUA, si a carei implicare in francmasonerie, aduce fii ei la varfurile fratiei. Peter Solomon apare in nuvela ca Maestru Venerat in loja locala, pastratorul chieii simbolului pierdut. Intr-o nefericita circumstanta, el admite si promoveaza in grad un bogatas ce se pretinde a fi doctor psiholog. In acelas timp, el fiind directorul Institutului Smisonian, reuseste sa rezerve o sectiune secreta a cladirii sorei sale Catherine, care prin experimente stiintifice de laborator urmarea sa dovedeasca ca omul poseda puteri launtrice aproape magice
     Bogatasul este de fapt un monstru tatuat, obsedat de ocult si in cautarea de divinizare. Acesta il rapeste pe Peter si folosindu-i celularul il atrage in joc si pe profesor, producand o invitatie falsa la o conferinta care n-a mai avut loc. In Capitolui actiunea porneste cand profesorul este adus in fata unei maini taiate si tatuate de catre insasi sefa uneia dintre organizatiile de politie secreta. Aceasta cauta sa previna o criza majora internationala care urma sa aibe loc in urmatoarea zi. Profesorul recunoaste mana prietenului sau Peter si intelege ca acesta este in mare primejdie. Asa afla ca viata aceluia era la schimb cu Simbolul Pierdut
    Fiindu-i incredintata cheia cu mult timp inainte, profesorul prin numeroase peripetii prin marunatiele numeroaselor cladiri istorice ale Washington DC, ajunge sa recupereze piramida (piatra de unghi) care apare desenata si pe marele sigiliu a SUA. Regrupandu-se cu Catherina, reuseste sa evadeze tuturor incercarilor politiei de a-l captura, si sa descifreze mesaje secrete care ar duce la Simbol. Este capturat in final, mai intai de politia secreta si mai apoi de Mal'ak dar informatiile sunt suficiente pentru un happy ending. Se dovedeste ca personajul negative era tocmai fiul ratacitor al lui Peter, ca Simbolul Pierdut era de fapt de ne-recuperat si ca criza care trebuia prevenita consta intr-o serie de filme despre initierea in grade superioare ale masoneriei care urmau sa puna in lumina negativa o multime de conducatori ai lumii
  
    Nuvela pare a fi o buna introducele si publicitate pentru fratie. Citeam mai deunazi laudele care i se aduc din partea unor masoni ceea ce dovedeste ca autorul s-a documentat foarte bine. Informatiile par a fi reale. Daca este asa, atunci raman intrigat de o seama de 'invataturi' ale fratiei care par a fi cel putin stranii

Despre Inferno

Tocmai am terminat de citit noua carte a lui Dan Brown si gasesc ca fiind un castig ca am facut-o. Sa ma explic. De la un timp incoace am intrat int-un fel de ciclu de gandire axat pe informatii tehnice si economice in care gandurile negre legate de viitor abundau oarecum. Pe langa asta imi revenisera in atentie chestiuni ne importante si chiar nocive legate de istorii imaginate (de mine sau altii) ale romanilor si nenumaratele intrebari derivate care practic vorbind nici nu are sens sa incerc sa le raspund din lipsa de relevanta. Am gasit deci o motivatie substantiala de a schimba cursul gandurilor si cum s-o fi facut mai bine decat citind o nuvela de actiune

Revenind la subiectul nuvelei, gasesc ca tema propusa pare generata dintr-o discutie mai veche legata de o asa numita criza malthusiana. Acum trei secole un reverend scotian pe nume Robert Malthus a emis ipoteza ca specia umana va ajunge la un moment dat sa depaseasca prin numar de indivizi capacitatea pamantului de a-i hrani urmand ca disparitia ei sa fie probabila. Un geniu stiintific specializat in genetica este personajul central al intrigii cu toate ca nu este decat referit prin vorbele sau amintirile altor personaje si niciodata direct. Istorioara este astfel conceputa incat acest personaj cheie numit Zobrist sa porneasca de la statutul de daemon dar sa finalizeze in postura de inger, desi comite un suicid inainte ca actiunea nuvelei sa porneasca. Personajul de legatura cu alte nuvele, Dr Robert Longdon este din nou o replica recalificata a lui Indiana Jones, o caracteristica adevarata a tuturor eroilor americani. Dubla postura de invatat si aventurier este atat de tipic pentru personajele pozitive americane. Surprizator apar in nuvela un provost, leaderul unei corporatii ce se ocupa de afaceri murdare, sefa organizatiei mondiale a sanatatii in postura de zana buna, o tanara de geniu Dr Sienna Brooks, si o mutime de personaje auxiliare care pe durata nuvelei isi schimba cel putin odata statutul (pozitiv sau negativ). 

Intriga este legata de goana dupa amorsarea unei 'bombe genetice' presupusa a avea ca scop declansarea unei noi epidemii pentru micsorarea populatiei. Mintea geniala dar presupus diabolice a lui Zobrist imagineaza un scenariu bazat pe cartea Inferno din Divina Comedie a lui Dante. Pentru a afla locatia ei in serviciul Organizatiei Mondiale a Sanatatii, Robert Langdon trebuie sa interpreteze o multime de simboluri mascate si sa treaca prin peripetii. Printre ele si o racolare ingenios lasata cu stergerea memoriei temorare de catre corporatia provostului aflata in serviciul lui Zobrist. O buna parte din actiunea nuvelei se petrece cautand marcaje tainuite si descifrand mesajele din ele in zona centrala a Florentei sub presiunea aparentelor. Aparent profesorul era urmarit de garzi inarmate care vroiau sa-l captureze si Sienna Brooks ca fiind tovaras de incredere si ajutor. Dupa ce reuseste sa afle locatia 'bombei' printr-un joc de evenimente profesorul este 'capturat' la Venetia, de fapt recoperat de cei care-l angajasera de la bun inceput ca sa afle ca Sienna lucrase pentru Zobrist tot acel rastimp. Urmeaz o goana dupa ultimele indicii tocmai la Istambul unde profesorul aflat in tabara 'buna' apare in competitie cu Sienna la gasirea tintei. In cele din urma locul este descoperit precum si faptul ca bomba genetica fusese detonata cu o saptamana in urma virusul practic infestand toata lumea. Sienna apare in final alaturandu-se OMS-ului dupa ce dezvaluie adevarata natura a bombei. Povestea se incheie cu concluzia ca un geniu filantropist rezolva problema suprapopularii cum natura si-ar fi dorit-o

Pentru mine insasi problema malthusiana este o gogorita menita sa ascunda epuizarea resurselor prin risipa. Asta se intampla din cauza urmarii unui modelul economic bazat pe credit care imping afacerile sa extraga si sa produca marfa pentru cicluiri de intrebuintare extrem de scurte, vanzari repetate si profit cu orice pret, mai degraba decat pentru o intrebuintare indelungata, reciclarea materialului unde se poate, si grija fata de resursele finite ale pamantului

Un simplu test

Chiar acum incerc o aplicatie de blog pe care am instalat-o pe iPad mini pe care il folosesc in timp ce ma deplasez cu trenul la servici. Sunt foarte curios de ce se poate obtine cu asta pentru ca folosesc o conexiune destul de slaba la Internet prin celular. 

Odata ce am deschis conexiunea pe Bluetooth, cele doua dispozitive portablile pe care le am cu mine, celularul iPhone si iPad-ul comunica intre ele permitand ultimei sa acceseze reteaua digitala. Prin asta, o multime de aplicatii care necesita o astfel de conexiune sunt posibil de rulat. Intre ele si blogger-ul

Din nou despre originile limbii romanesti

Trebuie s-o recunosc ca nu sunt istoric de profesie ci doar un cititor pasionat printre altele si de istorie. Recentele Bloguri publicate in Adevarul.ro mi-au redeschis apetitul pentru ipoteze si analize asupra originii limbii romanesti
Mi se pare ca se face inca multa zarva legata de subiectul origini alimentata de doctrine si moduri de gandire educate la scoala nationalista. Exista si multa confize si confruntare gratuita pentru ca inca multi leaga acele origini stravechi cu drepturile omului din zilele noastra, sau acelea cu constituirea statului modern numit Romania. Este pacat, pentru ca daca s-ar trata subiectul doar cu titlu de curiozitate culturala si nevoie de a stii, s-ar obtine cu mult mai multa informatie in formule logice bazate pe modul de a rationa in societatea vestica

Citesc cartile publicate de un grup de istorici americani (de origine est europeana) care in ultimul deceniu au facut eforturi pentru a umple golurile de informatie legate de epoca medievala in centrul si estul Europei. Inainte lor zona de la est de raul Elba si la nord de muntii balcanicii n-a facut parte din aria de interes a mediul academic pentru perioada istorica dinainte de anul 1100 cu toate ca rute comerciale puternice care au existat intre estul arab civilizat si nord vestul in crestere treceau chiar prim mijlocul acelei zone. Am inceput cu lucrarea coordonata de Florin Curta East Central & Eastern Europe in the Early Middle Ages si mai apoi cu lucrarea lui Panos Sophoulis Byzantium and Bulgaria, 775-831  Din lectura lor imi pare ca acesti istorici reusesc sa redea mai bine si sa sintetizeze ceea ce se stie ca s-a intamplat in zona est europeana. Am ajuns la concluzia surprinzatoare ca teoria migratiei de la sud de Dunare a proto-romanilor face mai mult sens si raspunde mai bine la intrebarile firesti pe care toti ni le pune in legatura cu originile decat o fac alte teorii

Epoca romana in ceea ce azi se cheama Bulgaria si Macedonia, dureaza 6 secole si jumate. Romanii ajung la Dunare in anul 29 i.e.n. si administratia lor se pabuseste in secolul al VII. Zona a fost mentinuta in spatiul romanic la fel de mult precum Franta si Spania din zilele noastra. Trebuie deci ca la momentul cand primul khagan bulgar Asparuh trece la sud de Dunare cu hoardele lui in anul 680 in zona sa fi gasit o populatie compacta de limba romanica similar cu ceea ce au gasit Francii in ceea ce azi este Provence (sudul Frantei). Gradual, acei proto-bulgari au ajuns sa controleze majoritatea teritoriilor care azi formeaza Macedonia, Bulgaria, Romania si Republica Moldova. In vest pana la Tisa au ajuns dupa ce Avarii fusesera nimiciti de franci in cele doua campanii militare de la sfarsitul secolului al VIII-lea. Imparatii Bizantini au cautat mereu sa recucereasca teritoriile pierdute si deseori in campanii sangeroase printre care probabil cea ale lui Nichifor I impotriva khaganului Krum (811) este de referinta pentru ca a reprezentat practic inceputul primului tzarat bulgar. In aceasta perioada are loc migratia proto-romanilor la nord de dunare mai precis o deportare a lor. Sa ma explic. Date arheologice de ultima ora din prima capitala a imperiului Bulgar (Pliska) indica faptul ca capeteniile bulgare isi construiau mai intai o curte fortificata intr-o zona oarecare (fara avantaj sau rute comerciale apropiate) dupa care se inconjurau de sate de supusi care se ocupau de procurarea hranei si alte servicii pentru ei. Este cunoscuta din cronici bizantine practica lor de a deporta locuitorii oraselor cucerite (Adrianopol este cel mai faimos exemplu). Asta pentru a stapanii mai bine populatia in zonele controlate de ei. Asta ma duce la concluzi fireasca ca ei puteau deporta populatie romanica de la sud de Dunare ducandu-i in serviciul capeteniilor din zone mai indepartate la nord, si in locul lor aduceau slavi prinsi in zonele nordice ale zonei pe care ei o controlau. Treptat, capeteniile bulgaresti care erau inconjurate de supusi slavi s-au slavizat, iar la Nord de Dunare unde erau inconjurati de romanici ei s-au romanizat. Dovezile aparitiei unei populatii noi la nord de Dunare la inceputul secolului IX abunda. De la cultura de ceramica tip Dridu, obiecte crestine, si pana la fortificatii de tip ca in Bulgaria de azi apar atat in Ardeal cat si in Muntenia, si Moldova
Mai jos este un tabel cu intrebari, cum raspund diversele intrebari teroriile existente si punctaj acordat. Concluzia mea este ca limba romaneasca se datoreaza unor evenimente petrecute in evul mediu timpuriu in legatura cu primul tarat bulgar si disparitia avarilor din campia panonica

Cand cartile devin de neinteles

Am apreciat foarte mult nuvelele lui Paolo Coelho. Printre acestea Pelerinaj si mai inainte Alchimistul l-am gasit ca fiind cele mai bune. Desi tematica lor este la marginea fanteziei, subiectele abordate sunt pentru a ridica moralul cititorului si pentru a-i da mai hrana pentru suflet si invatatura pentru minte. 

Ultima sa nuvela 'Manuscrisul gasit la Accra' o gasesc ca o insiruire de mici prostioare, o colectie de zicale care luate individual poate spun ceva dar nu se leaga una cu alta de nici un fel. Dupa ce m-am chinuit la primele 30 de pagini, ma dau batut. Bine macar ca am cumparat versiunea electronica totusi

Note la De Ce Este Romania Altfel, noua carte a lui Lucian Boia

 Istoricul roman revine in vara trecuta cu o colectie de note, grupate in forma de capitole, cu o noua carte. Cartea se numeste 'De ce este Romania altfel?'. In aceasta autorul exprima argumentat opinia ca Romania cu institutiile ei este o tara inca in formare si ca acumularile de traditii care ii stau la baza nu sunt robuste

Intarzierea cu care organizarile statale romanesti apar in istorie este vizibila. Se constata ca atunci cand in occidentul european epoca medievala se incheia, iar intre vecini cronicarii aveau deja sute de ani de istorisit, romanii abia reuseau sa se organizeze. Istoricul nu mergem mai departe cu explicatia decat ca teritoriul astazi romanesc a fost unul de frontiera din orice centru de putere s-ar fi privit. Asa aici lipsa de stabilitate demografica s-ar tradus prin lipsa organizare. Printr-o singura fraza autorul isi exprima totusi dezacordul cu teoria 'descalecarii' tarzii a populatiei de limba romaneasca, desi aceasta este o 'sine qua non' pentru a explica vidul indelungat de organizare si de putere. Statuletele romanesti nord dunarene apar la 120 de ani distanta de cele din sud (vezi Taratul Asanestilor, si vlahiile ilirice)

Efortul de recuperare si de apropiere de occident descris in urmatorul capitol, incepe tardiv si decalajele apar enorme. Formele fara fond, legate de organizare sunt foarte vizibile cum le descrie autorul pe toata durata istoriei moderne a tarii. Iar in domeniul cultural, nu se reuseste impunerea nici unui roman in avangarda decat tarziu si doar ca rezultate al unui export (vezi cazurile Brancusi, Ionescu etc). Contributia benefica a strainilor con-locuitori la recuperarea intarzierii este prezentata tot in acest capitol. Populatia romana preponderent rurala, dadea (si da) o nota de codasi ai Europei, atat prin dimensiunea ei (80% in perioada interbelica, si 50% acum) cat mai ales prin incapacitatea de modernizare

Complexul de inferioritate are dupa cu istoricul il descrie sorginti vechi. Acesta se leaga cu mitologia istorica care a stat la baza formarii 'constiintei de neam' asa cum o pune autorul "[D]in acest complex de inferioritate se naste o constructie orgolioasa, menita sa contracareze micimea prezentului."

Formele fara fond provin din obisnuinta supunerii fara impotrivire si a strategiilor compensatorii de 'tragere pe sfoara'. Nota de neseriozitate apare atat cand se adopta efectiv un nou model, cat si atunci cand este vorba de opunerea la ea

Romania Mare a devenit stat national unitar doar in vorbe pentru ca in perioada interbelica romanii depaseau cu greu pragul de majoritate absoluta, iar in zona urbana erau minoritar in toate regiunile ei istorice. Desi modelul elvetian parea a face cel mai mult sens atunci, in virtutea complexului de inferioritate descris anterior, s-a dorit altceva. Rezultatul a fost dezastruos. Populatiile cele mai 'occidentalizate' si active economic (evrei si germanii) au emigrat in masa tragand dupa ei in acea efervescenta de parasire o buna parte a ceea ce s-a modernizat si intre romani

Epoca de aur interbelica dupa parerea autorului este exagerata. Totusi punctual, mai ales in domeniul cultural s-au obtinut progrese semnificative

Onoarea la romani este un cuvant nu pe deplin inteles. Repercusiunile deciziilor politice trecute au efecte semnificative si azi. Constantele "intoarceri de arma", si tradari trecute, se regasesc si azi in raporturile pe care Romania le are cu restul lumi

Echivocul romanesc in ceea ce priveste consecventa si seriozitatea se regasesc si in tematica holocaustului. In cazul Romaniei, se poate spune da dar si nu, pentru ca regimul Antonescu a ucis foarte multi evrei in Moldova de peste Nistru, dar i-a protejat pe cei din tara

Convertirea la comunism s-a facut usor chiar in lipsa unei traditii in virtutea supusenii traditionale la putere (chiar externe). Strategia compensatorie de 'tras pe sfoara' a dus la romanizare accentuala a Romaniei, prin accentele nationaliste menite sa mascheze esecurile din economiei. Dupa cum o scrie autorul "[M]itologia nationalista se imbina, asadar, cu mitologia strainatatii, ambele ajunse la paroxism: un amestec de natura sa altereze in chip ingrijorator dreapta judecata"

Ceausescu a facut ca Romania sa fie altfel din nou chiar in blocul sovietic. Limita bunului simt a fost repede depasita rezultand in excese, derive periculoase, si saracie. Dupa cum se stie, regimul ceausist sa sfarsit sangeros,altfel decat in Europa

Iesirea din comunism s-a facut in felul specific ambivalent a romanilor. Dupa Lucian Boia "[n]u pe comunism erau suparatii cei mai multi romani. Ii exasperase deteriorarea conditiilor de viata. ... Solutia ideala ar fi fost pentru cei mai multi ar fi fost un comunism al bunastarii, mai curand decat intrarea in capitalism. ... Elita comunista a ramas stapana peste tara". Cu tot efortul de industrializare, nu s-a reusit mentinerea aproape a nici unei industrii construite cu greu in epoca comunista. Totul s-a daramat semn ca 'grefa' n-a reusit

Confuzia valorilor care se manifesta azi in mediul politic dar si in cel cultural vine din amestecul insuficiend digerat al diverselor influnente la care a fost supusa populatia romaneasca de a lungul istoriei ei. Jungla evidenta chiar si in lumea ideilor apare chiar in Romania mentala. Este inca 'un teritoriu de frontiera' in care se migreaza din toate directiile inspre toate celelalte directii. Lumea externa o vede ca imatura, inca in asezare. Asa ca nimic nu pare a fi mai statornic decat saracia fizica si de valori.

Mai sunt romanii o natiune?. Este o buna intrebare. Suntem reprezentati in contiinta celorlati cu doua imagini contrastante. Cetatea Sighisoarei si un salas de tigani, un amestec eclectic fara prea multa noima

Apatia la romani vine de la incoerenta. Desi credem in modelul occidental european ne comportam individual de parca n-am cunoaste valorile acestuia dupa atatea sute de ani de tranzitie spre modernizare. Daca nici acest pas voluntar de aderare al UE nu ajuta, atunci suntem niste pierzatori incurabili

Comedia politica cu tranzitiile individuale sau colective, de la stanga la dreapta esicherului si vice versa intaresc convingerea ca Romania este nestatornica

Ultimul capitol al cartii 'In voia istoriei' rezuna credinta corecta a autorului ca "[P]rezentul este opera trecutului". Istoricul isi declina mai apoi competenta de a interpreta prezentul, asteptand asezarea lucrurilor

Ca o nota personala, am remarcat o idee pe care mi-a impartasit-o un prieten acum in scurta mea vizita in Timisoara, anume ca noi nu stim ce se poate face si nu cautam sa intelegem ceea ce fac altii bine. Traim cu senzatia needucata ca suntem doar in deriva, cand in fapt fiecare pas pe care-l facem vine dupa cele facute anterior. Ceea ce vrem poimaine trebuie pregatit de azi cu grija si trebuie sa ne tinem de planuri